despre vară şi alte moduri de a-ţi pierde visele

(poză pe malu' mării negre)

am făcut o groază de chestii vara asta deşi
puteam să fac încă pe-atâtea
am stat prin braţele europei vreo 2 săptămâni la sfârşitul cărora
îmi era atât de dor
de românia noastră (menţionez că era închis la casa de schimb non-stop
la Nădlac şi semnul înalt de 20m
de la benzinăria OMV îşi trăgea un bronz fain
întins pe iarbă dar mie
îmi era atât de dor)
m-am îndrăgostit a câta? doua treia cinşpea oară de londra şi
mi-am promis
că-mi voi petrece pe-acolo studenţia / tate modern mă aşteaptă
cu galeriile cubiştilor şi futuriştilor
jazz cafeul la fel şi parcurile unde o să-mi agăţ
probabil 2-3 ore din timp şi ochii într-o carte în timp ce o să muşc
cu poftă dintr-o blueberry muffin rawr

what else ? am reuşit performanţa de-a mă arunca
în cerno mori o singură dată în schimb
balchik mi se pare cel mai romantic loc unde ai putea să mănânci o
răbdare prăjită pe marginea mării sau orice altceva
în restaurante deasupra ei
(nu) sincer acum e chiar
romantic acolo

m-am închis de tot în mine şi
după luni de tăcere
a spart oceanul cuvintele pe hârtie
(adică notepad / mă aflu în imposibilitatea
de a scrie orice poezie nevirtual)
n-am avut nevoie de lume nuuu
m-am ascultat am ascultat
parov stelar jazzamor cafe ibiza / chopin / mahler - simfonia a 5a adagietto cred şi eu
că nevastă-sa a acceptat să fie soţia lui
dacă aş avea răbdare m-aş face pianistă sincer

am întâlnit oameni pe care i-am găsit
incredibil de aproape de suflet / e ca şi când aş fi fost
acasă şi
de-abia aştept să-i revăd

mi-am rupt recent picioarele şi prin
bucureştiul nostru
am visat în metrou cu ochii larg deschişi
atât de bine încât l-am luat în direcţia opusă dar
aveam timp
oricum

şi ca încheiere
uşile ferestrele pereţii în care am bătut
ani întregi fără răspuns
s-au dărâmat în sfârşit trăiesc
cu soare în suflet razele mele or să refacă într-o bună zi
casa

-------------

weekendu' începe luni, nu ?
da, sigur .